Colectia de poze universulnostru.3xforum.ro
Total 203 poze.

InapoiInainte

 
da am si yo niste materiale si cred ca le pun acum: de la observarea lor pe cer,Da am si yo niste materiale si cred ca le pun acum: Astonomie Inca de la observarea lor pe cer, planete au primit diverse definitii care s-au schimbat de-a lungul anilor de nenumarate ori. In anul 2006, IAU ( Uniunea Astronomica Internationala) cu o noua definitie oficiala, astfel, planeta este un corp ceresc ce orbiteaza in jurul Soarelui si care are o masa suficienta pentru ca propria garvitatie pentru a-I permite sa ajunga la o forma cvasi sferica. Jupiter este a cincea planeta de la Soare, cea mai mare din sistemul nostru solar si prima din randul planetelor gazoase, urmandu-i Saturn, Uranus, si Neptun. Celelalte planete mai apropiate de Soare: Mercur, Venus, Terra si Marte fac parte din randul planetelor "terestre", numite asa datorita suprafetei lor acoperita de roca. Sistemul Solar Planeta Jupiter a fost cunoscuta ca si existenta, inca din timpuri preistorice, dar a fost pentru prima oara observata mai amanuntit pe cer de catre Galileo Galilei in data de 7 ianuarie 1610, cand acesta a descoperit cei patru sateliti ai planetei, cunoscuti astazi sub numele de "sateliti galileeni". Acesta descoperire a fost un pas spre sustinerea teoriei heliocentrice de miscare a planetelor a lui Nicolaus Copernic. Planeta Jupiter este cea mai mare din sistemul nostru solar, avand diametrul de 11 ori mai mare decat al Pamantului, masa de 318 ori mare si un volum de 1300 ori mai mare. Jupiter este si unul dintre cele mai stralucitoare obiecte de pe cer, fiind al patrulea dupa Soare, Luna, Venus, si cateodata Marte. Se cunosc pana in prezent 63 de sateliti ce orbiteaza gigantica planeta. Cei patru sateliti importanti, observati si in Evul Mediu de catre Galileo Galilei, sunt: Io, Europa, Ganymede si Callisto. Satelitul Io este cunoscut ca fiind cel mai activ corp din punct de vedere vulcanic din sistemul nostru solar. Ganymede este cel mai mare satelit din intregul nostru sistem solar si este si singurul ce are invelis magnetic. Europa are un invelis de gheata sub care s-ar putea ascunde un ocean lichid. Oceane inghetate se presupune ca ar avea si satelitii Callisto si Ganymede. Compozitia atmosferica a planetei, este in mare parte similara cu cea a Soarelui, avand mult hidrogen si heliu, respectiv 86% H2 si 14% He, cu unele urme de metan, apa, amoniac. Jupiter are foarte multi nori, cei mai multi din ei fiind compusi din amoniac. Planeta prezinta, o formatiune ciclonica, mai bine zis o imensa furtuna de doua ori cat Pamantul ce poarta numele de Marea Pata Rosie. Acesta este observata mai bine de trei sute de ani. Marea Pata Rosie Nu se cunoaste cu exactitate motivul pentru care aceste formatiuni, precum Marea Pata Rosie, rezista timp indelungat. Observatiile in infrarosu cat si directia de rotatie atesta existenta unei regiuni cu o inalta presiune atmosferica si cu nori mai reci decat in alte zone. Imaginea planetei este data de vanturile de mari viteze in benzi largi de latitudine. Aceste vanturi sufla in directii opuse in doua benzi adiacente ce au culori diferite in functie de temperatura si compozitie chimica. Planeta Jupiter este inconjurata de inele. Acestea nu au fost sesizate pana in anul 1979, deoarece inele lui Jupiter sunt intunecate, spre deosebire de cele ale lui Saturn. Ele contin cel mai probabil bucati mici de material pietros, dar care difera oarecum in compozitie si aparenta, unul din ele parand a fi transparent. Universul Universul este lumea intreaga, ansamblul a tot ceea ce exista, a tot ceea ce ne inconjoara, vazut si nevazut. Stelele sunt corpuri ceresti fierbinti, formate din gaze ce ard permanent. Din aceasta cauza, stelele degaja caldura si lumina fiind singurele corpuri ceresti care au caldura si lumina proprie O parte din caldura si lumina lor se transmite planetelor si satelitilor acestora. Culoarea stelelor : In functie de temperatura lor, stelele sunt rosii, galbene sau albastre. Stelele rosii au o temperatura de circa 3.000?C. Acestea mai sunt numite si stele reci. Stelele galbene, sunt cu ceva mai "calde" ajungand la 5.500?C. Stelele albastre sunt stele fierbinti circa 30.000?C. De exemplu, Sirius este o stea albastra. Numarul stelelor este foarte mare. Ceea ce cuprindem cu privirea este numai o mica parte din multimea stelelor care alcatuiesc Universul. Stelele vazute de noi sunt si cele mai apropiate de planeta Pamant. Constelatiile : Gruparile mici de stele alcatuiesc constelatii. Oamenii le-au denumit dupa conturul lor, asemanator unor obiecte : Carul Mare, Carul Mic, Balanta etc. Pe cer pot fi vazute 88 de constelatii. Din cauza miscarii de rotatie a Pamantului in jurul Soarelui, unele constelatii se vad numai in anumite luni ale anului : Orion in decembrie, Lyra in iulie. Galaxia : O aglomerare de miliarde de stele formeaza o galaxie. Partea centrala a galaxiei se numeste nucleu. In nucleu este concentrata cea mai mare parte a stelelor din galaxie. Pamantul, impreuna cu Soarele si celelalte planete, face parte din galaxia Calea Lactee. Aceasta contine aproximativ 200 miliarde de stele. Toate galaxiile, impreuna cu spatiul cuprins intre ele, alcatuiesc Universul. Acesta este imposibil de masurat, si se spune ca este infinita. Varsta sa este cuprinsa intre 15 si 17 miliarde de ani. Universul a luat nastere in urma exploziei "oului cosmic". Explozia a fost numita de catre astronomul George Gamow (1904-1968) "big bang" adica marea explozie. Ulterior, materia rezultata din explozie s-a concentrat in stele, planete, sateliti, comete, meteoriti si praf interstelar. Sistemul solar Sistemul solar este format din corpuri ceresti a caror dimensiune variaza de la marimea unui graunte de nisip pana la sfere de diametre de mai multe mii de km. Sistemul Solar cuprinde : Soarele, noua planete, 54 de sateliti naturali, sute de asteroizi, milioane de meteoriti si foarte multe comete. Dintre toate aceste corpuri ceresti, Soarele este cel mai mare. 99% din materia Sistemului Solar este concentrata in Soare. Celelalte corpuri ceresti sunt mult mai mici si se rotesc in jurul lui la distante apreciabile. Drumul pe care il parcurge un corp in jurul soarelui se numeste orbita. Orbitele au forme circulare. Soarele este o stea de marime mijlocie, aflata la 30.000 de ani lumina de centrul galaxiei Calea Lactee. S-a nascut acum 5 miliarde de ani, din materie cosmica. La inceput era mult mai luminos si mai fierbinte. Pe masura ce imbatraneste, cantitatea de caldura emanate si intensitatea luminii sale scade, deoarece materia din care este alcatuit se consuma prin ardere. Intre Pamant si Soare este o distanta de 150 milioane km. Planetele sunt corpuri ceresti de forma sferica. Ele sunt reci, adica nu au lumina si caldura proprii. Planetele se rotesc in jurul Soarelui, de la care primesc lumina si caldura. In ordinea departarii de Soare, cele noua planete ale Sistemului Solar sunt: Mercur, Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun si Pluto. Satelitii sunt corpuri ceresti reci care se rotesc in jurul planetelor, si impreuna cu acestea, in jurul Soarelui. Intotdeauna, satelitii sunt mai mici decat planeta in jurul caruia se rotesc. In afara de Mercur si Venus, toate celelalte planete au sateliti. Pamantul si Pluto au doar cate un satelit, iar Saturn are cei mai multi - 16. Exista si sateliti artificiali. Incepand cu anii '50, au fost construiti si lansati in jurul Pamantului peste 8.000 de sateliti artificiali. Cometele sunt corpuri ceresti care au infatisarea unor stele cu coada. De aceea, grecii le numeau "stele pletoase". Cometele se compun din cap si coada. La cap se deosebeste nucleul - partea centrala, alcatuita din gheata - si coama, care inconjoara nucleul sub forma unui nor stralucitoare de gaze. Coada se intinde intotdeuna in directia opusa Soarelui, deoarece este impinsa de vantul solar. si cam atat docamdata!pa :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :razz: :razz: :razz: :razz: :razz: :razz: :wink2: :wink2: :wink2: :wink2: :wink2: :wink2: :dinti: :dinti: :dinti: :dinti: :dinti: :dinti: :cool: :cool: :cool: :cool: :cool: :nod: :nod: :nod: :nod: :nod: :nod: :nod: :nod: :nod: :nod: :nod: :zzz: :zzz: :zzz: :zzz: :zzz: :zzz: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: cam mult nu?????? :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl:
01.10.200817.3KB
12 sceneta de paste 12
25.04.200933.9KB
:d poze:D
29.10.200813.8KB
38 sceneta de paste 38
25.04.200936.2KB

 
aici vom amuzante si urari pt cu urari si poezioare cu ocazia ex.: urari pt craciunAici vom posta: -poezioare amuzante si urari pt Craciun -poze cu urari si poezioare cu ocazia Craciunului! De ex.:
29.11.200847.3KB
trandafir :) floraTrandafir :)
28.01.200930KB
si a 2 :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: poze hannahsi a 2 :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
10.11.200840.6KB
poi c sa zik cn vrea poate sa gaseasca p mtv.ro informati despere animal x cu ce revin dupa un an depoi c sa zik cn vrea poate sa gaseasca p mtv.ro informati despere animal x cu ce revin dupa un an de abentza....(sau chiar mai mult) :wink2: :cool: despre britney spears- Britney Spears face "circ" de ziua ei Potrivit presei americane, Britney Spears a stabilit data lansarii noului ei album: 2 decembrie. Materialul, intitulat "Circus" se va lansa exact in ziua in care Britney va implini 27 de ani. Pentru realizarea acestui album, Britney Spears a apelat la serviciile lui Guy Sigsworth, un producator care a mai lucrat cu Madonna si Alanis Morrissette. In acest moment, Britney se afla in plina campanie de revenire in prim-planul muzical, dupa o pauza considerabila. Pe 7 septembrie, cantareata a castigat 3 premii MTV VMA. Ultimul sau album, "Blackout" s-a vandut in 890.000 de exemplare doar in Statele Unite. Revenind la "Circus", primul extras pe single - "Womanizer" - se va lansa pe 22 septembrie. Sursa: Vedeta cam atat bye-bye :hi: :hi: :hi: nu-i ashz k-ai tare cu circ de ziua ei seamana a sczndal dar nu ieste este noul album a lui britney spears pa :hi: :hi: :hi:
01.10.20084.6KB

 
aici vom scrie temele pe care le avem in plan sa le facem la dirigentie si ce teme mai vreti voi saAici vom scrie temele pe care le avem in plan sa le facem la dirigentie si ce teme mai vreti voi sa punem! :)
06.11.20083.9KB
20 poze h2o20
10.11.200810.3KB
istoriaIstoria Soarelui!!! Istoria şi destinul Soarelui Conform cercetărilor actuale, vârsta Soarelui este de aproximativ 4,6 miliarde de ani, şi el se află pe la jumătatea ciclului principal al evoluţiei, în care în miezul său hidrogenul se transformă în heliu prin fuziune nucleară. În fiecare secundă, peste patru milioane de tone de materie sunt convertite în energie în nucleul soarelui, generându-se astfel neutrino şi radiaţie solară. Ciclul de viaţă al SoareluiConform cunoştinţelor actuale, în decursul următorilor aproximativ 5 miliarde de ani Soarele se va transforma într-o gigantă roşie şi apoi într-o pitică albă, în cursul acestui proces dând naştere la o nebuloasă planetară. În cele din urmă îşi va epuiza hidrogenul şi atunci va trece prin schimbari radicale, întâlnite des în lumea stelelor, care vor conduce printre altele şi la distrugerea totală a Pământului. Activitatea magnetică a Soarelui generează o serie de efecte cunoscute sub numele generic de activitate solară, incluzând petele pe suprafaţa acestuia, erupţiile solare şi variaţii ale vântului solar, care dispersează materie din componenţa Soarelui în tot sistemul solar şi chiar şi dincolo de el. Efectele activităţii solare asupra Pământului includ formarea aurorei boreale, la latitudini nordice medii spre mari, precum şi afectarea comunicaţiilor radio şi a reţelelor de energie electrică. Se consideră că activitatea solară a jucat un rol foarte important în evoluţia sistemului solar şi că ea influenţează puternic structura atmosferei exterioare a Pământului. Deşi este cea mai apropiată stea de Pământ şi a fost intens studiată, multe întrebări legate de Soare nu şi-au găsit încă răspuns; ca de exemplu, de ce atmosfera exterioară a Soarelui are o temperatură de peste un milion Kelvin, în timp ce suprafaţa vizibilă (fotosfera) are o temperatură de "doar" aproximativ 6.000 K. Investigaţiile curente legate de activitatea Soarelui includ cercetări asupra ciclului regulat al petelor solare, originea şi natura fizică a protuberanţelor solare, interacţiunea magnetică dintre cromosferă şi coroană, precum şi originea vântului solar. Informaţii generale Soarele, aşa cum apare prin lentile fotografice de pe PământHidrogenul reprezintă aproximativ 74% din masa Soarelui, heliul 25%, iar restul este constituit din cantităţi mici de elemente mai grele. Datorită acestei compoziţii şi a temperaturilor ridicate, pe Soare nu există o crustă (scoarţă) solidă, şi nici materie în stare lichidă, toată materia solară fiind în întregime în stare de plasmă şi gazoasă. Soarele face parte din clasa spectrală G2V. "G2" înseamnă că temperatura la suprafaţă este de aproximativ 5.500 K (de aici rezultând culoarea sa galbenă-portocalie), iar spectrul său conţine linii de metale ionizate şi neutre precum şi foarte slabe linii de hidrogen. Sufixul "V" indică apartenenţa Soarelui la grupul majoritar al stelelor aflate în faza principală. Aceasta înseamnă că îşi generează energia prin fuziunea nucleară a nucleelor de hidrogen în heliu, şi că se află în echilibru hidrostatic, adică nici nu se contractă nici nu se dilată. Numai în galaxia noatră sunt mai mult de 100 de milioane de stele din clasa G2. Datorită distribuţiei logaritmice a mărimii stelelor, Soarele este de fapt mai strălucitor decât 85% din stelele galaxiei, majoritatea acestora fiind pitice roşii. Faza principală a existenţei Soarelui va dura în total aproximativ 10 miliarde de ani. Vârsta actuală, determinată folosind modele computerizate ale evoluţiei stelelor şi nucleocosmocronologia, se consideră a fi de aproximativ 4,57 miliarde de ani . Soarele orbitează în jurul centrului galaxiei noastre, Calea Lactee, la o distanţă de 25-28 de mii de ani lumină de acesta, realizând o revoluţie completă în circa 225-250 de milioane de ani. Viteza orbitală este de 220 km/s, adică un an-lumină la fiecare 1.400 de ani, sau o UA la fiecare 8 zile. Soarele este o stea din a treia generaţie, a cărei formare este posibil să fi fost declanşată de undele de şoc ale unei supernove aflate în vecinătate. Acest fapt este sugerat de prezenţa în abundenţă în sistemul nostru solar a metalelor grele cum ar fi aurul şi uraniul; cea mai plauzibilă explicaţie a provenienţei acestora fiind reacţiile nucleare dintr-o supernova sau transmutaţiile prin absobţia de neutroni din interiorul unei stele masive de generaţia a doua. Masa Soarelui este insuficientă pentru a genera explozia într-o supernovă, în schimb, în 4-5 miliarde de ani, el va intra în faza de gigantă roşie, straturile exterioare urmând să se extindă, în timp ce hidrogenul din centru va fi consumat, iar miezul se va contracta şi încălzi. Fuziunea heliului va începe când temperatura în centru va ajunge la 3×108 K. Deşi probabil expansiunea straturilor exterioare ale Soarelui va atinge actuala traiectorie a Pământului, cercetări recente sugerează că în faza premergătoare, datorită pierderii de masă, orbita Pământului va fi împinsă mai departe, prevenind astfel înghiţirea Pământului (totuşi atmosfera Pământului se va evapora şi împrăştia). Soarele.Faza de gigantă roşie va fi urmată de împrăştierea straturilor exterioare ale Soarelui datorată intenselor pulsaţii termice, dând naştere unei nebuloase planetare. Soarele se va transforma apoi într-o pitică albă, răcindu-se în timp. Această succesiune a fazelor este tipică evoluţiei stelelor de masă mică spre medie. Lumina şi căldura Soarelui constituiesc principala sursă de energie pe suprafaţa Pământului. Constanta solară este cantitatea de energie solară care ajunge pe Pământ pe unitatea de suprafaţă direct expusă luminii solare. Constanta solară este aproximativ 1.370 watt/m2 la distanţa de Soare de o unitate astronomică (UA). Lumina ce ajunge pe suprafaţa Pământului este atenuată de atmosfera terestră, de fapt pe suprafaţa Pământului ajunge o cantite mai mică de enegie, undeva în jurul valorii de 1.000 watt/m2 în condiţiile unei expuneri directe, când Soarele se află la zenit. Această energie poate fi utilizată printr-o multitudine de procedee naturale sau artificiale: fotosinteza realizată de plante, care capturează energia solară şi o folosesc la conversia chimică a bioxidului de carbon din aer în oxigen şi compuşi reduşi ai carbonului prin încălzire directă prin conversie realizată de celule fotovoltaice pentru a genera electricitate. Energia stocată în petrol şi alţi combustibili fosili a provenit iniţial tot din energia solară, prin fotosinteză, în trecutul îndepărtat. Lumina soarelui prezintă câteva proprietăţi biologice interesante. Lumina ultravioletă de la soare are proprietăţi antiseptice şi poate fi utilizată pentru a steriliza diverse obiecte. De asemenea, poate cauza şi arsuri solare, având de asemenea şi alte efecte medicale, cum ar fi producţia de vitamină D. Lumina ultravioletă este puternic atenuată de atmosfera Pământului, astfel încât cantitatea de lumină UV variază mult cu latitudinea locală, datorită drumului mai lung al luminii solare prin atmosferă la latitudini mari. Această variaţie este responsabilă pentru multe adaptări de natură biologică, cum ar fi variaţiile de culoare a pielii omului în diferite regiuni ale globului. Observată de pe Pământ, traiectoria Soarelui pe bolta cerească variază pe parcursul anului. Traiectoria descrisă de poziţia Soarelui pe cer luată în fiecare zi la exact aceeaşi oră pe parcursul unui an se numeşte analemmă şi seamănă cu o figură în formă de 8, aliniată pe o axă de la nord la sud. În afară de cea mai evidentă variaţie a poziţiei aparente a Soarelui pe bolta cerească între nord şi sud cu o amplitudine unghiulară de 47 de grade (datorită înclinaţiei axei terestre de 23,5 grade fată de ecliptică), există de asemenea şi o componentă pe axa est-vest a acestei variaţii de poziţie. Variaţia pe axa nord-sud rămâne însă sursa principală a anotimpurilor pe Pământ. Datorită faptului că se află atât de aproape de Pământ, în termeni astronomici, Soarele este steaua cea mai bine cercetată şi cunoscută. Astronomii disting chiar detaliile de la suprafaţa sa (începând de la 150 km şi mai mult). În comparaţie cu Pământul, Soarele este gigantic. Volumul său ar putea cuprinde 1.300.000 de planete ca a noastră, iar de-a lungul diametrului său s-ar putea alinia 109 Pământuri. Soarele este o imensă sferă de gaz foarte cald, a cărei masă o depăşeşte de 300.000 de ori pe cea a Pamântului. La suprafaţă, forţa gravitaţională este de aproximativ 28 de ori mai puternică decât cea de pe Pământ. Totuşi, Soarele nu este decât o stea foarte obişnuită. Pentru astronomi, este o adevărată şansă să poată studia o stea atât de tipică: tot ceea ce află ei prin studierea Soarelui îi ajută să înţeleagă mai bine şi celelalte stele. Fotosfera Lumina orbitoare a Soarelui provine de la un înveliş de grosime mai mică de 300 km, fotosfera. Aceasta este cea care dă impresia că Soarele are o margine bine delimitată. Temperatura fotosferei este de aprox. 6.000 Kelvin. Văzută prin telescop, ea se prezintă ca o reţea de celule mici sau granule strălucitoare, aflate într-o permanentă agitaţie. Fiecare granulă este o bulă de gaz de mărimea unei ţări ca Franţa. Ea apare, se transformă şi dispare în aproximativ 10 minute. Pe alocuri, suprafaţa Soarelui prezintă pete întunecate, numite pete solare, care au fost foarte mult cercetate dupa inventarea lunetei şi a telescopului. Urmărindu-le zi de zi, observăm că ele nu ramân în acelaşi loc. Această deplasare dovedeşte că Soarele se învârteşte în jurul propriei sale axe. În timpul unei eclipse totale, când discul orbitor al Soarelui dispare, uneori chiar total, în spatele Lunii pentru câteva ore, remarcăm în jurul soarelui o bordură subţire, de un roşu aprins, cromosfera, iar dincolo de aceasta, un halo argintiu, mai mult sau mai puţin neregulat, coroana. Cromosfera şi coroana Cromosfera şi coroana sunt învelişurile exterioare ale Soarelui. Ele formează aşa-numita atmosferă solară. În mod obişnuit nu le vedem, pentru că sunt mult mai puţin luminoase decât fotosfera. Cromosfera se ridică până la 5.000 km de suprafaţa Soarelui. Ea este acoperită de mici jeturi de gaz foarte cald, spiculii. Temperatura ei creşte o dată cu altitudinea: în vârf, ea atinge 20.000 °C. Coroana, care îmbracă atmosfera, se diluează treptat în spaţiu şi nu are o limită exterioară bine definită. Ea este foarte rarefiată, dar extrem de caldă: temperatura sa depaşeşte 1 milion de grade. Cu ajutorul instrumentelor speciale, din timp in timp se observă că anumite regiuni ale cromosferei devin deodată foarte strălucitoare: acestea sunt erupţiile solare. În urma acestora apar jeturi imense de gaz, protuberanţele, care au aspectul unor filamente întunecate. În afară de acestea, un flux de particule foarte rapide părăseşte Soarele prin coroană în mod permanent. Acestea sunt vânturile solare. Desigur, interiorul Soarelui nu poate fi văzut, dar studierea suprafeţei şi a straturilor sale exterioare oferă astronomilor informaţii despre structura sa internă. Ea conţine toate elementele simple identificate şi pe Pământ, dar 98% din masa sa este formată din hidrogen şi heliu (73% hidrogen şi 25% heliu). Miezul Spre centrul Soarelui este din ce în ce mai cald, iar materia este din ce în ce mai comprimată. În centru temperatura ajunge la 15 milioane de grade, iar presiunea este de 100 milioane de ori mai mare decat cea din centrul Pământului. În acest cuptor, atomii de hidrogen se aglomereaza câte patru şi se transformă în atomi de heliu. În cadrul acestei reacţii de fuziune nucleară se degajă căldură şi lumină, sursa strălucirii Soarelui. În fiecare secundă, 564 de milioane de tone de hidrogen se transformă în aproape 560 de milioane de tone de heliu în centrul Soarelui, iar diferenţa, mai mult de 4 milioane de tone pe secundă, se transformă în energie radiativă (în jur de 383 yotawatt, adică 3,83 x 1026 Watt). Zona unde se produc aceste reacţii nucleare nu reprezintă decât un sfert din raza Soarelui, dar ea cuprinde jumătate din masa acestuia. Conform teoriei relativităţii, lumina emisă în această zonă centrală a Soarelui nu ajunge la suprafaţa sa decât după două milioane de ani. Petele solare au un aspect întunecat pentru că ele sunt mai reci decât regiunile din jur. Ele sunt adeseori asociate în perechi, care se comportă ca polii unui enorm magnet. Pot rămâne vizibile timp de mai multe săptămâni. Numărul petelor care pot fi observate pe Soare variază după un ciclu de aproximativ 11 ani. Activitatea Solară În timpul unei erupţii solare o cantitate enormă de energie care se află în cromosferă şi coroană este eliberată dintr-o dată. Materia este proiectată în coroană şi particule de atomi accelerate până la viteze foarte mari sunt expulzate în spaţiul interplanetar. Aceste fenomene sunt însoţite de o emisie de raze X (Röntgen), de unde radio şi, în cazul erupţiilor mai puternice, de lumină vizibilă. Când ajung în apropierea Pământului şi intră în atmosferă, în special deasupra regiunii polului nord, particulele creează aurorele polare. De asemenea, ele perturbă propagarea undelor radio în jurul globului. Uneori ele duc şi la defectarea reţelelor de distribuire a electricităţii. Cu timpul, pe măsură ce instrumentele astronomice s-au perfecţionat, oamenii au putut observa mai amănunţit toate perturbaţiile Soarelui: petele solare ale fotosferei; erupţiile solare, protuberanţele şi filamentele cromosferei; jeturile de gaz ale coroanei. Astăzi se ştie că aceste fenomene sunt în strânsă legătură unele cu altele. Frecvenţa şi intensitatea lor variază cu o perioadă de aprox. 11 ani. În timpul acestei perioade numărul petelor solare înregistrează un minimum şi un maximum. Următorul număr maxim este prevăzut în jurul anului 2011. Activitatea solară a rămas suficient de învăluită în mister, dar se ştie că aceasta este legată de magnetism şi de rotaţia Soarelui. Când Soarele devine mai activ, suprafaţa sa se acoperă de pete şi se observă mai multe erupţii solare decât până atunci. Acestea eliberează în spaţiu, printre altele, şi mănunchiuri enorme de raze invizibile: raze X, raze ultraviolete, unde radio. Ele sunt însoţite şi de producerea unui flux intens de particule atomice, încărcate electric: vântul solar. Cele care au mai multă energie ajung până la Pământ în câteva ore şi se strâng în jurul planetei noastre. Pătrunzând în atmosferă, ele produc raze mişcătoare frumos colorate, aurorele polare. În emisfera nordică acestea sunt numite şi aurorele boreale; în emisfera sudică sunt numite aurorele australe. Ele au aspectul unor perdele mari, roşiatice sau verzui, care unduiesc pe cer. Se pare că variaţiile activităţii solare influenţează clima de pe Pământ. Astfel, din anul 1645 până în 1715, nu s-a observat nici o pată pe Soare, iar această perioadă a coincis cu anii cei mai friguroşi ai "micii ere glaciare", o perioadă în timpul căreia temperaturile au fost anormal de scăzute în toată Europa. Prin contrast, începând de prin anul 1900, Soarele este mai activ şi temperatura medie a Pământului a crescut uşor. Au fost descoperite multe legături asemănătoare între activitatea solară şi perioadele de frig sau de caniculă de pe Pământ, dar nu se cunoaşte încă exact modul în care aceste variaţii ale activităţii solare acţionează asupra climatului. Observatoare Pe tot cuprinsul Pământului există observatoare astronomice pentru studierea Soarelui: în Statele Unite ale Americii (Kitt Peak, Sacramento Peak, Big Bear), în Spania (pe insula canară La Palma), în Franţa (Meudon), în Cehia (Ondrejov), în Ucraina (Crimeea), în Japonia (Mitaka, Norikura, Toyokawa), în Australia (Culgoora) etc. Ele sunt echipate (printre altele) cu instrumente concepute pentru observarea şi analizarea luminii Soarelui. Telescoapele destinate studierii Soarelui au o distanţă focală foarte mare, putând atinge chiar 100 de metri, pentru a furniza imagini ale Soarelui cu un diametru de zeci de centimetri. Ele sunt instalate în interiorul unor turnuri solare care permit captarea luminii Soarelui la zeci de metri deasupra solului. De fapt, în apropierea solului, căldura solului provoacă o agitaţie dezordonată a aerului care bruiază imaginile. Un sistem de oglinzi permite urmărirea Soarelui pe cer şi transmiterea în permanenţă a luminii acestuia prin telescop. Cu ajutorul spectroheliografului se obţin imagini ale Soarelui într-o singură culoare. Adeseori, lumina aleasă este cea a unei radiaţii roşii de hidrogen. Coronograful este o lunetă specială care permite acoperirea discului orbitor al Soarelui. Astfel se poate urmări coroana ca şi în timpul eclipselor totale de Soare. Pentru a profita de avantajele acestui instrument el trebuie instalat pe un munte, acolo unde atmosfera este de obicei foarte curată. Anumite radiotelescoape şi radioheliografe sunt folosite la înregistrarea undelor radio emise de Soare. Celelalte raze invizibile ale Soarelui (raze ultraviolete, raze X etc.) sunt studiate cu ajutorul unor instrumente instalate la bordul unor vehicule spaţiale. Eclipsa Soarele în faza de eclipsăO eclipsă de soare are loc ori de câte ori Luna trece între Soare şi Pământ, umbrind o parte a suprafeţei Pământului. Cea mai recentă eclipsă parţială de soare a avut loc la 1 august 2008 şi a fost vizibilă şi în România. Radiaţia Soarelui Majoritatea radiaţiei solare se află în spectrul luminii ultraviolete, vizibile şi infraroşii. Lumina solară este necesară la fotosinteza plantelor. Căldura, sub formă de radiaţie infraroşie, creeaza pe Pământ temperatura medie globală necesară vieţii şi asigură energia necesară circulaţiei oceanice şi atmosferice. O mare parte din radiaţiile nocive ultraviolete este blocată de stratul de ozon din atmosfera Pământului. Restul neblocat care ajunge până la suprafaţa Pământului încă poate provoca arsuri de piele grave, cancer şi cataracte. Formaţiuni Solare Pete Solare Zone întunecate de pe suprafaţă pot atinge lungimi şi de 100.000 km. Câmpurile magnetice puternice din aceste zone inhibă transportul energiei spre suprafaţă, deci petele solare sunt mai reci decât zonele învecinate. Petele solare durează între 1 oră şi 1 lună. Spicule Coloane de gaz cu aspect de flăcări; se înalţă până la 10.000 km de la suprafaţă. Facule Pete luminoase temporare ce apar pe suprafaţa Soarelui. Protuberanţe Arcuri în formă de flăcări, susţinute de câmpul magnetic solar, se ridica până la zeci de mii de km. Când sunt observate pe fundalul suprafeţei solare, par întunecate şi se numesc filamente. Explozii solare Eliberări explozive de energie care aruncă în spaţiu nori de particule atomice, provocând radiaţii de microunde şi unde radio. Acestea pot provoca pe Pământ interferenţe electrice, afectând ecranele TV şi calculatoarele şi creând salturi de tensiune în reţelele şi aparatele electrice. Zeii Soarelui La babilonieni, zeul Soarelui se numea Şarmaş; la persani, Mitra. Zeul egiptean Ra se năştea pe cer în fiecare dimineaţă şi murea bătrân, în fiecare seară. La vechii romani, Phoebus Apollo umbla cu un car de foc pe cer. Zeii Soarelui la azteci, Tezcatlipoca şi Huitzilopochtli, cereau sacrificii umane. Zeiţa japoneză a Soarelui este reprezentată pe steagul naţional. Vântul Solar Este un flux continuu de particule atomice încărcate electric, care porneşte de pe suprafaţa Soarelui şi atinge viteze de 1.000 km/s. Cele mai rapide vin din găurile din coroană, stratul exterior al Soarelui.
28.09.20085.2KB
9 sceneta de paste 9
25.04.200937.6KB

 
ai de copil fiind, aveai coordonezi prietenii de da; ♦ b. nu. te uşor dacăAi calităţi de şefă? 1. Copil fiind, aveai tendinţa să-ţi coordonezi prietenii de joacă? a. Da; ♦ b. Nu. ♣ 2. Te descurajezi uşor dacă persoanele din anturaj nu sunt de acord cu părerea ta? a. Da; ♣ b. Nu. ♦ 3. Ştiind că eşti o persoană temută în anturajul tău, aceasta îţi provoacă... a. O mare satisfacţie, ♦ b. O anumită jenă. ♣ 4. Te ocupi de organizarea grupurilor din proprie iniţiativă? a. Da; ♦ b. Nu. ♣ 5. Când erai adolescentă, autoritatea părinţilor sau a profesorilor te deranja? a. Da; ♦ b. Nu. ♣ 6. “Mai bine fruntaş în satul tău, decât codaş la oraş”. Ce preferi? a. “Fruntaş” în satul meu; ♣ b. “Codaş la oraş”. ♦ 7. Crezi că eşti o visătoare? a. Da; ♣ b. Nu; ♦ 8. Ai reputaţia unei persoane nehotărâte? a. Da; ♣ b. Nu; ♦ 9. După părerea ta, adevăratul lider al unui grup este... a. Cel mai competent; ♣ b. Cel care are personalitatea cea mai puternică. ♦ 10. Ai deseori impresia că ceilalţi abuzează de bunul tău simţ? a. Da; ♣ b. Nu; ♦ 11. Eşti o persoană care munceşte din greu când este nevoie? a. Da; ♦ b. Nu; ♣ 12. Ce gen de muzică preferi? a. Muzica clasică; ♦ b. Romanţele. ♣ 13. Eşti rezistentă la tensiunea unei vieţi agitate? a. Da; ♦ b. Nu. ♣ 14. Ți s-a întâmplat să cumperi ceva numai din cauza insistenţei vânzătorului? a. Da; ♣ b. Nu. ♦ 15. Te emoţionează prezenţa unor persoane importante? a. Da; ♣ b. Nu. ♦ 16. Dacă este necesar, ştii să intrerupi un interlocutor prea vorbăreţ sau plictisitor? a. Da; ♦ b. Nu; ♣ Majoritatea ♦: Şefă dominatoare. Îţi place să domini, să iei iniţiativa şi eşti neobosită în a-ţi atinge scopurile. Ba, în unele situaţii, ai tendinţa să te porţi dictatorial cu ceilalţi. Eşti o persoană ambiţioasă, cu mult sânge rece, căreia nu îi este frică să-şi asume responsabilităţi. Personalitatea ta puternică iese în evidenţă în orice situaţie, nu-ţi permite să treci neobservată. Te-ai născut pentru a conduce, indiferent de nivelul la care se manifestă acest lucru: locul de muncă, grupul de prieteni sau familie. Egalitate ♦ şi ♣: Şefă în devenire. Eşti o persoană activă, energică, în general hotărâtă, capabilă să-şi asume responsabilităţi şi riscuri. Visezi să ajungi într-o poziţie de conducere, iar acest lucru îţi alimentează permanent bateriile şi te motivează. Chiar dacă nu eşti întotdeauna categorică în a-ţi impune punctul de vedere, multe dintre calităţile pe care le posezi te fac potrivită pentru un post de conducere. Pentru a reuşi, ai nevoie de mai mult curaj şi de încredere în forţele proprii. Majoritatea ♣: Supusă şi temătoare. Conştientă că a ieşi în faţă înseamnă a-ţi asuma mai multe responsabilităţi, a fi tot timpul în prima linie, te mulţumeşti să priveşti din umbră. Eşti o persoană temătoare, care se pierde cu firea în situaţiile mai delicate. Ca să nu trebuiască să te impui, preferi să duci la îndeplinire cerinţele celor care au curajul să o facă. Însă, lipsa capacităţii tale de a conduce n-ar trebui să te complexeze, pentru că există o sumedenie de modalităţi prin care poţi să-ţi împlineşti personalitatea.
04.12.200812.1KB
27 poze h2o27
10.11.20089.6KB
7 sceneta de paste 7
25.04.200927.6KB
aici vom pune informatii despre noile albume scoase de diverse vedete, despre melodiile noi aparuteAici vom pune informatii despre noile albume scoase de diverse vedete, despre melodiile noi aparute etc.
25.09.200832.6KB

 
hy!dinou! :d well stiulul meu copil sunt emo :nono: nici manelista (yach numai cand ma gandesc)Hy!dinou! :D Well stiulul meu este......de copil normal.......nu sunt emo :nono: nici manelista (yach numai cand ma gandesc) :nono: deci sunt un copil simplu care asculta in general muz. rock:Evanescence,the carrabiniers,placebo,metalica,luna amara,coma,altermosfera,si multe altele....... Cine ma cunoaste stie ca urasc persoanele care se cred perfecte......nu exista asa ceva.Pot spuna ca 10% am calitati si 90% defecte (daca nu mai multe)
27.11.20084.3KB
11 sceneta de paste 11
25.04.200928.1KB
bine de ce nu , ma bucur k avem ocazia de a face dirigentie si fizica!!! daca as putea as pastra-oBine de ce nu , ma bucur k avem ocazia de a face dirigentie ,ASTRONOMIE si fizica!!! daca as putea as pastra-o doar pt noi, nu as mai imparti-o si cu ceilanti!! dansa este speciala prin felul de a ne vorbi, de a ne intelege si nu in ultimul rand ne mandrim k putem face si un optional la care nu au acces toti copii din scoala si anume ASTRONOMIA!!! :hi: :hi: :hi:
01.10.200839.2KB
aici vom scrie cel mai bun elev din clasa care a raspuns la ore(a fost fff activ) si cuminte!!!Aici vom scrie cel mai bun elev din clasa care a raspuns la ore(a fost fff activ) si cuminte!!! :cool: :cool: :cool:
26.09.20082.1KB

 
:d poze:D
29.10.200823KB
aici vom scrie site-uri despre/cu h2o!:) despre h2oAici vom scrie informatii, site-uri despre/cu H2O!:)
09.11.20089.6KB
16 sceneta de paste 16
25.04.200939.1KB
naturasweetyyy.............
23.10.200822.5KB

 
:) astronomie:)
20.11.200820.2KB
18 sceneta de paste 18
25.04.200932.1KB
si a 3 a :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :razz: :razz: poze hannahsi a 3 a :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :razz: :razz:
10.11.200849.5KB
si au mai fost multe :nod: ;) expresii deosebite!Si au mai fost multe :nod: ;)
01.10.200835.6KB

 
poi... c sa zik aqm sunt alta si yo am fost un pik emo dar am avut prieteni langa mn si am trecutpoi... c sa zik aqm sunt alta pers.,ruxxy si yo am fost un pik emo dar am avut prieteni langa mn si am trecut peste asta... daca ai cei mai buni prieteni langa tine poti trece si mari si oceane intregi ... alaturi de ei!! defecte am o mie ... calitati mai putine... dar astept si de la voi o parere.... :D ;) :cool: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
29.10.20083.7KB
da, ce rau imi pare k a plecat danny!so :( :( :( :( :( =( =( =( =( =( =( :( :( :( =(Da, ce rau imi pare k a plecat Danny!so freind...................... :( :( :( :( :( =( =( =( =( =( =( :( :( :( =( =( =( :( =( :( :( :(
10.11.20084.6KB
faunaPisiiiiiiiiiiiiii
28.01.20092.6KB
vom pune informatii despre scoala noastra, poze cu scoala noastra etc. scoala noastra...Vom pune informatii despre scoala noastra, poze cu scoala noastra etc.
23.09.20089KB

 
tehnologia mai studiaza si depre magneti!!! ed.Tehnologia mai studiaza si depre magneti!!!
28.09.200810.1KB
24 poze h2o24
10.11.200828.2KB
23 poze h2o23
10.11.20084.7KB
aici le vom ura ''la multi ani!'' celor care isi serbeaza ziua de ani, dar mai intai trebuie sa neAici le vom ura ''La multi ani!'' celor care isi serbeaza ziua de ani, dar mai intai trebuie sa ne anunte pe ce data sunt nascuti ca sa stim! :wink2: :wink2: :wink2:
07.10.200852.6KB

 
3 sceneta de paste 3
25.04.200935.4KB
:nod: :nod: :nod: asa este!:) ghicitori despre h2o:nod: :nod: :nod: Asa este!:)
11.11.200838.2KB
aici se vor prezenta toti elevii din clasa avi-a, se vor descrie, vor spune daca le place in clsAici se vor prezenta toti elevii din clasa aVi-a, se vor descrie, vor spune daca le place in cls a-VI-a, de ce? etc....O rugam de asemenea sa se prezinte si d-na diriginta si sa spuna si cateva lucruri despre dansa...
23.09.200847.6KB
voi ce ati raspuns la de la aceasta ce ati ales?Voi ce ati raspuns la intrebarile de la aceasta categorie???:*
27.09.20082.3KB
InapoiInainte